Nota informativa:

Potrivit convenţiei cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, actele oficiale din Romania se parafeaza cu apostila de la Haga pentru a putea fi recunoscute la autoritatile competente din :

Argentina, Australia, Africa de Sud, Andora, Antigua şi Barbuda, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Belgia Bahamas, Barbados, Belize, Botswana, Brunei, Darussalam, China (numai Regiunile administrative Hong Kong şi Macao,) Capul Verde, Cipru, Coreea de Sud, Columbia, Insulele Cook, Danemarca, Republica Dominicană ,Dominica, Estonia, Elveţia, Ecuador, El Salvador, Finlanda, Fiji, Georgia, Germania, Grecia, Groelanda ,Honduras ,Islanda ,Irlanda, Israel, Italia, India, Japonia, Kazakhstan, Letonia, Lituania, Luxemburg, Lesotho Liberia, Liechtenstein, Malta, Mexic, Monaco, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, Malawi Insulele Marshall, Islanda, Mauritius, Muntenegru, Olanda, Noua Zeelandă, Norvegia, Namibia, Niue, Panama Portugalia, Spania, Surinam, Suedia ,SUA ,Saint Kitts and Nevis, Saint Lucia, Saint Vincent şi Grenadines Samoa, San Marino, Sao Tome Principe, Seychelles, Swaziland, Turcia, Tonga, Trinidad and Tobago, Vanuatu Venezuela.

SITUAŢIILE ÎN CARE ESTE NECESARĂ SUPRALEGALIZAREA ACTELOR OFICIALE ROMÂNE

Actele oficiale române, emise de autorităţile române, se supralegalizează numai în situaţia în care actul respectiv urmează a fi folosit într-un stat:

1) care nu este parte la Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961 şi

2) cu care România nu a încheiat un tratat de asistenţă judiciară (R.P.D.Coreeană, Cuba, Mongolia, R.P.Chineză – fără regiunile administrative Hong Kong şi Macao). Cu toate acestea facem precizarea că, în unele din statele care nu sunt parte la Convenţia de la Haga din 1961 şi cu care România a încheiat un tratat de asistenţă judiciară internaţională, autorităţile străine au solicitat petenţilor ca unele acte care urmează a fi folosite în alte proceduri decât cele judiciare (care face obiectul tratatelor bilaterale) să fie supralegalizate. Este cazul Cubei şi R.P.Chineze. Motivul este acela că autorităţile străine interpretează restrictiv tratatele bilaterale în sensul că acestea se aplică numai în domeniul asistenţei judiciare internaţionale.

CATEGORII DE ACTE CARE TREBUIE SUPRALEGALIZATE DE CĂTRE MINISTERUL JUSTIŢIEI

În temeiul prevederilor legale invocate mai sus, Ministerul Justiţiei supralegalizează următoarele categorii de acte oficiale române emise numai de către autorităţile române:

- hotărâri judecătoreşti(în copie legalizată) emise de instanţele judecătoreşti române (hotărârile judecătoreşti trebuie să fie legalizate de instanţa care le-a pronunţat, cu numele în clar, de către grefierul care legalizează hotărârea sau de către preşedintele instanţei);

- acte notariale: de exemplu: declaraţii notariale, copii legalizate de pe înscrisuri, traduceri legalizate ale unor acte;

-actele originale care emană de la un executor judecătoresc;

-actele originale emise de Registrul Comerţului, semnate clar şi emise cu antetul Ministerului Justiţiei.

Nu se supralegalizează actele originale emise de autorităţi care nu se află în administrarea sau subordinea Ministerului Justiţiei, ci în subordinea altor ministere (de exemplu acte consulare, acte emise de arhivele Ministerului Administraţiei şi Internelor, acte de studii, acte de stare civilă etc.). Totodată, nu se supralegalizează actele oficiale emise de autorităţile române pentru a fi folosite în România, precum şi acte oficiale originale străine.

CARTEA DE IDENTITATE ŞI PAŞAPORTUL

Cu privire la (supra) legalizarea paşaportului şi cărţii de identitate emise de autorităţile române facem precizarea că singura modalitate prin care este posibilă redarea datelor cu caracter personal conţinute de paşaport sau de cartea de identitate este procedura de certificare a unor fapte, menţionată la art. 91 alin. 1 lit. C) din Legea nr. 35/1996 notarilor publici şi a activităţii notariale. Conform acestei proceduri notarul public certifică faptul că persoana din fotografia din CI/BI/Paşaport, deţinătorul actului de identitate, este aceeaşi cu persoana care cere certificarea. Cartea de identitate/paşaport poate fi anexată sau scanată. Motivele sunt legate de specificul acestor acte de identitate care însoţesc, numai într-un singur exemplar, care este numai cel original, persoana care se identifică cu aceste acte, precum şi siguranţa circulaţiei acestor acte (imposibilitatea folosirii sau deţinerii unui act de identitate sub orice formă de nicio altă persoană decât de către titular). Ulterior, după aceste certificări se pot efectua traduceri legalizate în limba statului de destinaţie.

ACTELE OFICIALE EMISE DE AUTORITATILE STRAINE PENTRU A FI RECUNOSCUTE ÎN ROMÂNIA se supralegalizeaza pe cale ierarhica in tara de origine dupa cum urmeaza: Notariat, Ministerul de Externe din tara de origine ,misiunea diplomatică sau oficiul consular al Romaniei, din tara de provenienta a actului si Ministerul Afacerilor Externe din Romania, spre a li se garanta astfel autenticitatea semnăturilor şi sigiliului.